Energia valurilor
Energie captată din mișcarea valurilor de la suprafața oceanului cu dispozitive precum absorbanții punctuali, coloanele de apă oscilante și atenuatoarele; încă în stadiu precomercial.
Valurile sunt energie eoliană concentrată, transportată peste bazinele oceanice cu pierderi mici. Puterea pe metru de creastă de val în apă adâncă este:
unde Hs este înălțimea semnificativă a valurilor (m), iar Te perioada energetică (s). O stare a mării cu valuri de 3 m și perioadă de 9 s transportă circa 40 kW pe metru de creastă.
Resursa medie anuală e de 20–40 kW/m pe multe coaste vestice de la latitudini medii și de 60–100 kW/m în largul Irlandei, Scoției, sudului statului Chile, sudului Australiei și Africii de Sud. Resursa teoretică mondială e citată adesea la circa 2–3 TW (aproximativ 29.500 TWh/an brut, IPCC SRREN), iar partea exploatabilă tehnic e mult mai mică.
Principalele familii de dispozitive:
- Absorbanți punctuali: geamanduri care oscilează pe verticală (CorPower, Carnegie CETO)
- Coloane de apă oscilante: cameră de aer cu turbină Wells sau cu impuls (digul de la Mutriku, Spania, circa 300 kW, în funcțiune din 2011)
- Atenuatoare: structuri plutitoare lungi, articulate (fostul Pelamis)
- Convertoare cu oscilație de translație: clapete articulate lângă țărm (fostul Oyster)
- Dispozitive cu deversare (overtopping)
Spre deosebire de eolian sau solar, niciun design nu s-a impus. Problema de fond e supraviețuirea la sarcini de furtună de până la 100 de ori mai mari decât în condiții medii, cu captarea eficientă a energiei pe mare obișnuită. Estimările de LCOE în faza precomercială depășesc de obicei 300 EUR/MWh (JRC). Producția din valuri e mai persistentă și variază mai puțin de la o oră la alta decât cea eoliană, ceea ce îi dă valoare în sistem dacă scad costurile.
Termeni înrudiți
Toți termenii →- Energia curenților de maree
Electricitate produsă de turbine subacvatice amplasate în curenți de maree rapizi, asemănătoare turbinelor eoliene, dar puse în mișcare de apă de circa 800 de ori mai densă decât aerul.
- Energia amplitudinii mareelor
Electricitate produsă din diferența de nivel dintre fluxul și refluxul mareei, prin reținerea apei în spatele unui baraj sau într-o lagună și eliberarea ei prin turbine de cădere mică.
- OTEC (conversia energiei termice a oceanului)
Producerea de electricitate din diferența de temperatură dintre apa caldă de suprafață din zona tropicală și apa rece de adâncime, de regulă circa 20–25 °C, cu ajutorul unui ciclu termodinamic.
- Eolian offshore
Turbine eoliene instalate în mare sau în lacuri mari, de obicei pe fundații fixe în ape de până la circa 60 m adâncime, unde vântul este mai puternic și mai constant decât pe uscat.
- Factor de capacitate
Raportul dintre energia pe care o centrală o produce efectiv într-o perioadă și energia pe care ar produce-o funcționând toată perioada la puterea instalată.