Interconexiune
Legătură de transport, AC sau HVDC, care unește rețelele a două țări, regiuni sau zone de piață și permite comerțul cu electricitate între ele.
O interconexiune este o linie sau un cablu de înaltă tensiune care leagă sisteme de transport sau zone de ofertare separate. Legăturile terestre între vecini sincroni sunt de obicei în AC; cablurile submarine, distanțele mari și legăturile dintre rețele asincrone folosesc HVDC.
Interconexiunile permit regiunilor să-și împartă rezervele, să netezească variațiile date de vreme pe suprafețe mai mari și să importe energie mai ieftină. În Europa, fluxurile se alocă prin cuplarea piețelor pe piața pentru ziua următoare, așa că energia circulă din zonele cu preț mic spre cele cu preț mare până când legătura se umple sau prețurile converg. Venitul din congestie este egal cu diferența de preț înmulțită cu fluxul.
UE are ținta ca, până în 2030, capacitatea de interconexiune să fie de cel puțin 15% din puterea instalată. Proiecte notabile: NordLink (Norvegia–Germania, 1,4 GW, 623 km), North Sea Link (Norvegia–Marea Britanie, 1,4 GW, 720 km, cea mai lungă interconexiune submarină la punerea în funcțiune, în 2021) și Viking Link (Marea Britanie–Danemarca, 1,4 GW, 765 km, 2023). Marea Britanie avea în jur de 10 GW de interconexiuni în 2025.
Studiile ENTSO-E și ACER estimează că integrarea completă a piețelor aduce UE câștiguri de bunăstare de câteva miliarde de euro pe an și că mai multă capacitate transfrontalieră reduce limitarea producției și capacitatea de rezervă necesară.
Termeni înrudiți
Toți termenii →- HVDC (curent continuu de înaltă tensiune)
Tehnologie de transport care duce cantități mari de energie în curent continuu, cu pierderi mai mici pe distanțe lungi și cu posibilitatea de a lega rețele asincrone.
- Piața pentru ziua următoare (PZU)
O licitație angro de energie electrică organizată în ziua dinaintea livrării, care stabilește prețurile și programele orare sau pe sfert de oră pentru ziua următoare.
- Limitarea producției (curtailment)
Reducerea deliberată a producției unei centrale, de obicei eoliene sau fotovoltaice, sub cât ar putea genera, din cauza constrângerilor de rețea, de piață sau de sistem.
- Pierderi în transport și distribuție
Electricitatea pierdută sub formă de căldură și din cauze netehnice între centrale și consumatorii finali, exprimată de obicei ca procent din energia livrată.
- Surse regenerabile variabile (VRE)
Producție regenerabilă care variază cu vremea și ora din zi, mai ales eolianul și fotovoltaicul, și nu poate fi dispecerizată complet.
- Contribuție la capacitatea fermă (capacity credit)
Fracțiunea din puterea instalată a unei resurse pe care se poate conta pentru acoperirea vârfului de consum, folosită în planificarea adecvanței și pe piețele de capacitate.