CalculatoareHărțiȚăriClasamenteComparațiiTehnologiiGhiduri Energy Explorer Parcuri solare și eoliene Glosar
Calculator · Încălzire și gaz

Pompă de căldură sau centrală pe gaz: ce iese mai ieftin în 15 ani?

Compară o pompă de căldură aer-apă cu o centrală nouă în condensare pe gaz: costul de funcționare, instalarea, întreținerea, abonamentul fix și CO₂. Îți arată și raportul dintre prețul curentului și al gazului la care cele două costă la fel.

Link editabil de partajare Raport PDF personalizat Gratuit · fără cont

Rezultate

În 15 ani, pompa de căldură te costă în total cu aproximativ 1.668 € mai puțin: devine mai ieftină decât centrala după 12,7 ani și economisește 1,1 t CO₂ pe an.
Diferența de cost pe 15 ani
1.668 €
pompa de căldură iese mai ieftin per total
Cost funcționare pompă de căldură (anul 1)
1.200 €
3.750 kWh curent + revizie
Cost funcționare centrală pe gaz (anul 1)
1.563 €
13.333 kWh gaz + revizie + abonament
Economie anuală la funcționare
363 €
Investiție suplimentară
6.500 €
pompă de căldură 10.000 vs centrală 3.500
Anul de recuperare
12 ani și 9 luni
Raportul tău de preț (curent ÷ gaz)
2,8
Raport de preț de echilibru
3,77
costuri de funcționare egale (doar energia: SCOP ÷ η = 3,56)
TCO 15 ani pompă de căldură (NPV)
25.161 €
actualizat cu 4%
TCO 15 ani centrală pe gaz (NPV)
24.489 €
CO₂ pompă de căldură
1,31t/an
CO₂ centrală pe gaz
2,44t/an
17 t economisite în 15 ani
Cost total cumulat
Structura costurilor în anul 1
Cost anual de funcționare în funcție de prețul curentului

Costuri an cu an (nominale)

AnulPompă de căldură (€)Centrală pe gaz (€)Cumulat PC (€)Cumulat gaz (€)Avantaj PC (€)
11.2001.56311.2005.063-6.137
21.2241.60912.4246.672-5.752
31.2481.65613.6728.328-5.344
41.2731.70514.94610.033-4.913
51.2991.75416.24511.787-4.458
61.3251.80617.57013.593-3.977
71.3511.85918.92115.452-3.470
81.3781.91320.30017.365-2.935
91.4061.96921.70619.334-2.372
101.4342.02723.14021.360-1.779
111.4632.08624.60223.446-1.156
121.4922.14726.09525.593-501
131.5222.21027.61627.803187
141.5522.27529.16930.078909
151.5832.34230.75232.4201.668
  • Înlocuiri: orice echipament care își încheie durata de viață în perioada de comparație se cumpără din nou, la prețul de azi.
  • Întreținerea crește cu 2% pe an, iar prețurile energiei cu ritmurile alese de tine. Subvențiile se scad din costul pompei de căldură în anul 0.
  • Dacă păstrezi racordul de gaz (pentru aragaz, de pildă), plătești abonamentul fix în ambele variante, așa că nu schimbă comparația.

Cum funcționează comparația

Întrebarea „pompă de căldură sau centrală pe gaz?” are două jumătăți care trag în direcții opuse. Pe kWh de căldură, pompa de căldură e mult mai ieftină la exploatare, cu excepția cazului în care electricitatea e foarte scumpă, dar costă considerabil mai mult la instalare. O comparație corectă trebuie deci să acopere toată perioada în care deții sistemul, nu doar factura anuală. Calculatorul pune cele două sisteme unul lângă altul pe 15 ani (perioada se poate modifica) și ține cont de:

  • energie: necesarul de căldură ÷ SCOP pentru pompa de căldură, necesarul de căldură ÷ randamentul sezonier pentru centrală;
  • evoluții separate ale prețurilor pentru electricitate și gaz (în UE, gazul va crește probabil mai repede după ce intră în vigoare ETS2, prețul carbonului pentru clădiri);
  • investiția inițială, după scăderea subvențiilor;
  • întreținerea, care crește cu 2% pe an;
  • abonamentul la gaz, pe care încetezi să-l plătești doar dacă ieși din rețeaua de gaz;
  • înlocuirea echipamentelor care se uzează în perioada analizată;
  • CO₂ emis de ambele sisteme.

Primești curbele costului cumulat, anul în care pompa de căldură trece înaintea centralei, costul total de deținere actualizat (NPV) și raportul dintre prețul electricității și al gazului la care costurile anuale de exploatare sunt egale.

Formula

Cost exploatare pompă de căldură = Q / SCOP × p_elec + M_hp (+ abonament dacă păstrezi gazul) Cost exploatare centrală = Q / η × p_gas + M_boiler + abonament Raport de echilibru r* = [Q/η × p_gas − ΔF] / (Q/SCOP) / p_gas ΔF = costul fix suplimentar al pompei de căldură Fără costuri fixe: r* = SCOP / η TCO = investiție − subvenție + Σ costuri de exploatare (cu creștere anuală), actualizate cu rata d

Exemplu de calcul

Valorile implicite presupun 12.000 kWh de căldură pe an, un SCOP de 3,2, o centrală în condensare cu randament de 90%, electricitate la 0,28 €/kWh și gaz la 0,10 €/kWh. Pompa de căldură consumă 3.750 kWh de electricitate (1.050 €); centrala arde 13.333 kWh de gaz (1.333 €).

Adaugă revizia (150 € pentru pompa de căldură, 120 € pentru centrală) și abonamentul la gaz de 110 €, care dispare când te debranșezi, și costurile de exploatare din primul an ajung la ≈ 1.200 € pentru pompa de căldură și ≈ 1.563 € pentru centrală. Economisești deci circa 363 € pe an.

La achiziție, pompa de căldură costă 13.000 € minus o subvenție de 3.000 €, adică 10.000 €, față de 3.500 € pentru o centrală nouă: cu 6.500 € mai mult. Dacă electricitatea se scumpește cu 2% pe an și gazul cu 3%, costul cumulat al pompei de căldură coboară sub cel al centralei după circa 12,7 ani. După 15 ani, avantajul ei ajunge la aproximativ 1.670 € în valori nominale. Actualizate cu 4%, cele două variante sunt aproape la egalitate (25.160 € față de 24.490 €), semn că rezultatul depinde mult de subvenție și de prețuri.

Raportul tău de prețuri este 0,28 ÷ 0,10 = 2,8, iar raportul de echilibru este 3,77 (3,56 doar pe energie; economia la abonamentul de gaz îl ridică). CO₂ scade de la 2,44 t la 1,31 t pe an într-o rețea de 350 g/kWh, adică circa 17 t în 15 ani.

Cum citești rezultatele

  • Diferența de cost pe 15 ani (rezultatul principal): o valoare pozitivă înseamnă că pompa de căldură iese mai ieftină în perioada analizată, cu toate costurile incluse.
  • Anul de echilibru este momentul în care economiile din exploatare au recuperat investiția suplimentară. Compară-l cu durata de viață a pompei de căldură, de 15–20 de ani.
  • Raportul de echilibru față de raportul tău: cu cât raportul tău e mai jos sub pragul de echilibru, cu atât investiția rezistă mai bine dacă prețurile se schimbă.
  • NPV al TCO actualizează costurile viitoare, ceea ce avantajează varianta cu investiția inițială mai mică. Folosește dobânda creditului ipotecar sau pe cea a economiilor tale.
  • Graficul costului anual de exploatare în funcție de prețul electricității: punctul de intersecție arată prețul electricității peste care gazul devine mai ieftin la exploatare.

Valori tipice

Țara (2024–25, aproximativ) Raport preț electricitate / gaz Raport de echilibru la SCOP 3,2 Verdict tipic
Regatul Unit 3,5–4,0 3,6 La limită la exploatare; decide subvenția
Germania 2,5–3,0 3,6 Pompa de căldură e mai ieftină la exploatare
Franța 2,0–2,5 3,6 Pompa de căldură e clar mai ieftină
Țările de Jos 2,0–2,5 3,6 Pompa de căldură e clar mai ieftină
Suedia / Norvegia 1,5–2,5 3,6 Pompa de căldură domină
Statele Unite (medie) 3,0–3,5 3,6 Depinde mult de stat

Rapoartele se schimbă odată cu tarifele, așa că verifică-ți propriile facturi. Tarifele dedicate pompelor de căldură sau cele diferențiate pe ore pot reduce raportul efectiv cu 20–40%.

Sfaturi

  • Compară în momentul înlocuirii. Când centrala se strică, alegerea reală este între o pompă de căldură și o centrală nouă, iar exact asta simulează implicit calculatorul.
  • Urcă SCOP-ul. Caloriferele mai mari și reglajul în funcție de temperatura exterioară pot ridica SCOP-ul de la 2,7 la 3,5, ceea ce contează mai mult decât majoritatea ajustărilor de tarif. Estimează-ți SCOP-ul cu calculatorul pentru pompa de căldură.
  • Debranșează-te de la gaz dacă gătești pe electricitate. Doar abonamentul ajunge adesea la 100–150 pe an.
  • Redu mai întâi necesarul. Fiecare kWh de căldură pe care îl eviți prin izolație scade costul de exploatare și puterea pompei de căldură de care ai nevoie.
  • Ia în calcul toți combustibilii. Nu ai acces la rețeaua de gaz? Compară motorina, GPL-ul și peleții în comparația costurilor de încălzire.

Limitări

Comparația presupune un SCOP și un randament al centralei constante pe toată perioada; pompele de căldură puse greșit în funcțiune sau centralele supradimensionate pot rămâne sub aceste valori. Intensitatea emisiilor din rețea este ținută constantă, așa că economiile de CO₂ sunt estimate prudent. Nu sunt incluse costurile de finanțare, efectul asupra valorii locuinței, răcirea (la pompele de căldură reversibile) și eventualele taxe viitoare pe rețeaua de gaz. Costurile de instalare variază mult de la o țară și de la o casă la alta, așa că cere cel puțin două oferte și introdu-le în calculator.

Metodă și ipoteze

Curentul consumat de pompa de căldură = necesarul de căldură ÷ SCOP; gazul consumat de centrală = necesarul de căldură ÷ randamentul sezonier. Costul de funcționare din primul an include întreținerea și abonamentul fix (la gaz sau la pompa de căldură, dacă rămâi racordat la gaz). Costurile sunt proiectate cu ritmuri separate de creștere pentru curent și gaz, întreținere +2%/an și înlocuirea echipamentului cu unul echivalent la sfârșitul duratei de viață.

Raportul de preț la egalitate este prețul curentului ÷ prețul gazului la care costurile anuale de funcționare sunt egale: r* = [Q/η·pgas − ΔF] / (Q/SCOP) / pgas, unde ΔF este costul fix suplimentar al pompei de căldură (întreținerea minus abonamentul economisit, dacă există). Fără costuri fixe, formula se reduce la r* = SCOP ÷ η.

Întrebări frecvente

Pompa de căldură e mai ieftină decât o centrală pe gaz?
La exploatare, de obicei da, atâta timp cât kWh-ul de electricitate costă mai puțin de circa 3,5 ori prețul kWh-ului de gaz (pentru un SCOP de 3,2 comparat cu o centrală cu randament de 90%). Pe toată durata de viață, decid costul instalării și subvențiile. O pompă de căldură costă de 2–4 ori mai mult la montaj, deci economiile din exploatare trebuie să recupereze diferența. În Regatul Unit, cu grantul Boiler Upgrade Scheme de 7.500 £, sau în Germania, cu subvențiile BEG, pompa de căldură iese adesea mai ieftină pe 15 ani.
La ce raport între prețul electricității și al gazului merită o pompă de căldură?
Raportul de echilibru este aproximativ SCOP ÷ randamentul centralei. Cu SCOP 2,6 (calorifere vechi) iese circa 2,9, cu SCOP 3,2 iese 3,6, iar cu SCOP 4 (încălzire în pardoseală) ajunge la 4,4. Dacă renunți la racordul de gaz și scapi de abonament, pragul urcă și mai mult.
Cât durează o pompă de căldură față de o centrală pe gaz?
O pompă de căldură aer-apă ține de regulă 15–20 de ani, iar compresorul e piesa care se uzează cel mai mult. O centrală pe gaz ține 10–15 ani. Calculatorul înlocuiește echipamentul la sfârșitul duratei de viață dacă momentul cade în perioada analizată.
Pompa de căldură costă mai mult la întreținere?
De obicei nu. Ambele au nevoie de o revizie anuală (circa 100–200 €/£/$). Pompa de căldură nu are ardere, coș de fum sau verificare a instalației de gaz, dar garanția cere adesea service anual. Dacă renunți la gaz, nu mai plătești nici abonamentul la gaz, care ajunge des la 100–150 pe an.
Cât CO₂ economisește o pompă de căldură față de gaz?
Gazul emite circa 0,18 kg CO₂ pe kWh ars (0,2 kg pe kWh de căldură la un randament de 90%). O pompă de căldură cu SCOP 3,2, alimentată dintr-o rețea de 350 g/kWh, emite circa 0,11 kg pe kWh de căldură, cu 45% mai puțin, iar diferența crește în fiecare an pe măsură ce rețelele se decarbonizează. Într-o rețea cu emisii scăzute (Franța, Suedia, Norvegia), economia trece de 90%.
Să înlocuiesc o centrală pe gaz care încă funcționează cu o pompă de căldură?
Financiar, momentul cel mai bun este când centrala trebuie oricum schimbată, pentru că atunci compari pompa de căldură cu prețul unei centrale noi, nu cu zero. Ca să simulezi înlocuirea unei centrale care încă merge, pune costul centralei noi la 0 în calculator.

Surse și referințe

  1. IEA: The Future of Heat Pumps (2022)
  2. UK DESNZ: Greenhouse gas reporting: conversion factors 2024
  3. Guvernul Regatului Unit: Boiler Upgrade Scheme
  4. Rosenow, J. et al. (2022). Heating up the global heat pump market. Nature Energy 7, 901–904

Integrează acest calculator

Gratuit pentru bloguri, instalatori, școli și ONG-uri. Copiază codul de mai jos; se actualizează singur.